Placă comemorativă la mormântul Doamnei Viorica Agarici

În luna iulie 2011, la comemorarea a 70 de ani de la pogromul de la Iaşi, o placă de marmură albă a fost aşezată pe cavoul din cimitirul Bellu din Bucureşti unde îşi doarme somnul de veci Doamna Viorica Agarici.

Placa a fost depusă de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, la propunerea şi insistenţele dlui ing. Vasile Lăzărescu din Bucureşti care, cu deosebit respect, poartă de grijă locului de veci al ilustrei Doamne Agarici.

Domnul ing V. Lăzărescu a fost şi cel care a „redescoperit” mormântul Doamnei de la „Bellu” făcându-l cunoscut celor care doresc să aducă Doamnei Agarici şi astăzi un omagiu, o floare, o lumânare.
Doamna Viorica Agarici, fostă preşedintă a Societăţii de Cruce Roşie din oraşul Roman a fost cea care a salvat de la moarte sigură, prin însetare şi asfixie, mii de bărbaţi evrei deportaţi cu „trenul morţii”, în zilele de arşiţă ale lunii lui iulie 1941. Consecventă principiilor umanitare ale Crucii Roşii, folosindu-se de ascendentul ei social şi nobiliar, a făcut toate demersurile şi presiunile necesare către autorităţi pentru ca, într-un timp foarte scurt, de numai câteva ore, deportaţii evrei să fie trataţi cu demnitate, conform cu legile internaţionale şi ale Crucii Roşii pentru astfel de situaţii.
Pentru această faptă de înalt civism, de adevărat eroism, Doamna Viorica Agarici a fost răsplătită, post mortem, cu diploma şi titlul de „Drept între popoare”. Oraşul Roman i-a acordat, în iulie 2011, titlul de „Cetăţean de onoare”, o stradă din Roman îi poartă numele iar bustul Doamnei a fost aşezat, la loc de cinste, în gara Roman.
Viorica Agarici s-a stins din viaţă la 18 februarie 1979, la vârsta de 93 de ani. A fost înmormântată, două zile mai târziu, la Cimitirul Bellu în cavoul Pillidi. Este vorba de familia Pillidi,(ortografiat şi Pelide sau Pilide, Pilidi) o familie înstărită din Bucureştii anilor 1900 cu slujbe la Banca Naţională a României şi cu case impunătoare pe str. Arhitect Grigore Cerkez .

Cavoul are forma unui trunchi de piramidă, fără alte însemne deosebite decât un grilaj sub forma unor lanţuri care se sprijină pe nişte stâlpi masivi. În faţa cavoului străjuieşte o bancă de marmura albă pe care este înscris textul: „CONSTANTIN PILIDI născut 1848 – decedat 1899”.
Placa comemorativă se sprijină pe un asemenea stâlp de piatră, urmând a fi fixată printr-un suport special altfel, riscând să fie distrusă de răuvoitori, prin răsturnare.

În interiorul cavoului se intră printr-o uşă masivă metalică şi se coboară pe scări din marmură albă, unele distruse de vreme. În partea din dreapta, de jos in sus, odihnesc: VIORICA I AGARICI Preşedinta Crucii Roşii Roman 1886-1979, în aceiaşi criptă cu osemintele lui NICULAIE D. PELIDE decedat 3 decembrie 1930, cripta din mijloc neidentificat iar în cripta de sus: MARIO FORTUNATO decedat 1932.
În acelaşi cavou, dar în partea stângă, de jos în sus, sunt: NATALIA MARCELA PARASCHIVESCU 1916-1998, MIRCEA PARASCHIVESCU dec.1992. Cripta de sus: neidentificat.

Fotografiile au fost luate imediat după aşezarea plăcii comemorative şi mi-au fost expediate de către dl. ing. Vasile Lăzărescu căruia-i mulţumesc şi pe această cale. Mulţumiri Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Excelenţei Sale dlui. deputat Dr. Aurel Vainer.
Un însemn scris, oricare ar fi fost el, cu numele Doamnei Viorica Agarici era neapărat necesar în acest loc. Dovadă sunt pelerinajele care au început la mormântul Doamnei, prezenţa florilor şi a lumânărilor. Pentru cei care doresc să se reculeagă la mormântul Doamnei Viorica Agarici, le reamintesc că acesta se află în cavoul Familiei Pillidi (Pelide) din Cimitirul Bellu ortodox, figura 53/54, loc 6. (pe aleea principală, în partea dreaptă de capela ortodoxă)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: