Jacob de Neuschotz – un OM fericit.

Pentru a fi fericit, trebuie sa lucrezi pentru binele altora” – a fost credinta celui care, cu mai bine de un veac in urma, a murit cu sufletul linistit, cu deplina satisfactie ca in viata a putut aduce partea sa la alinarea suferintelor si la indulcirea traiului atitor oameni.
iacobneuschotzIacob Neuschotz a dobindit si gasit in viata un lucru mare: FERICIREA! Faptele sale de caritate sunt dovada sufletului sau mare, curat si generos. Avea ochi si urechi sa vada si sa auda suspinele cersetorului si ale orfanului. Inzestrat cu un caracter virtuos, manierat si afabil era condus in viata de simtaminte generoase de amicitie. Neuschotz pe cit era de onorat in palatal bogatului, pe atit de iubit era si in coliba saracului.
casa_memorial_sadoveanu3S-a stins din viata la Iasi, in 1888 in vila sa din dealul Copoului, “Mon repos”, casa care avea sa fie cunoscuta, peste ani, drept Casa memoriala „Mihail Sadoveanu”. A fost plins de toata urbea, de iudei dar si de crestini, de bogati si de saraci.
In testamentul sau gasim urmatoarele cuvinte : “Am muncit din copilarie, fara alt sprijin decit numai activitatea mea si prin stiinta si statornicie, cu ajutorul lui Dumnezeu am cistigat averea de care ma bucur“. Neuschotz evreul, bancherul foarte bogat stia ce inseamna inainte de toate a fi OM. Stia ca pentru a fi fericit, trebuie sa lucrezi pentru binele altora. Era dusmanul neimpacat al falsului filantrop care umbla dupa marire si faima, filantropie izvorita din egoism si nu din dragoste sincera.
Dar cine a fost Iacob de Neuschotz? Nascut intr-o familie de evrei instariti din tirgusorul Herta, jud. Botosani la anul 1817, ramine orfan de tata din frageda pruncie. Tatal sau, bastinas al locului, era proprietar de paminturi si paduri intinse dar, in urma unor afaceri paguboase, pierde intreaga avere si, imbolnavindu-se de suparare moare, lasind in urma sa o vaduva, o fiica si un fiu de zece ani, pe Iacob. Dupa aceasta drama, familia Neuschotz se va stabili la Iasi. Aici, Iacob, la nici 20 de ani, devine un mic negustor de marfuri. Se casatoreste cu cea care avea sa-i devina sustinator al actelor sale de caritate, Fanny Neuschotz cu care a avut patru copii. Incetul cu incetul pravalia sa din strada Principala, cunoscu o inflorire in afaceri dar, nu dupa mult timp, pierde aceasta afacere si fu nevoit a fi contabil la un mare comerciant de succes, din Iasi. Aici si in aceasta perioada din viata sa a avut ideea de a deschide, cu un mic capital, o casa de schimb in piata si, incetul cu incetul, deveni un mic bancher cu oarecare insemnatate, de la care s-a imprumutat insusi Voda Mihail Sturdza, cind parasi Moldova. Succesul sau bancar s-a datorat inteligentei dar si inzestrarilor sale speciale pentru afaceri, dublate de un caracter ferm si de onestitate. Neuschotz era foarte aplecat si spre cultura. A studiat, de la virsta de 40 de ani, mai multe limbi straine. Inzestrat cu o rara inteligenta, Neuschotz, era bine primit de cele mai distinse cercuri culturale. Si-a facut relatii cu sefi de stat din tara si strainatate. Calatorea in strainatate unde lua contact cu cultura europeana. A plecat dintr-un obscur tirgusor de provincie, Herta si a ajuns, intr-un palat din centrul capitalei Moldovei, la Iasi, cladire cunoscuta drept Palatul Neuschotz, astazi hotelul si restaurantul “Select”.select
Din 1863 Iacob Neuschotz incepe sa fie cunoscut pentru multele sale acte de filantropie. Unul din primele sale acte de binefacere a fost constructia, pe cheltuiala sa, in in curtea caselor sale din Iasi, a unui Templu, numit “Beth-Iacob“. Act de generozitate izvorit din dragostea sa pentru Dumnezeu dar si din dorinta de a inlatura fanatismul care era atunci in floare la israelitii moldoveni sau sa o rupa cu obiceiurile urite ale havrei. (HÁVRĂ, havre, s.f. (Rar) Sinagogă. – Din tc. havra. n.n.)
Un alt act de adevarata filantropie si pentru care Neuschotz va fi pomenit, a fost fondarea unei case de orfani: “Orfaneum Iacob si Fanny Neuschotz”. Multi dintre orfanii crescuti si educati in acest orfelinat au fost trimisi la studii inalte, in strainatate.
Dulce si afabil in manierele sale, Neuschotz adresa de atitea ori orfanilor cuvinte de mangaiere si lacrimile-l inabuseau cind ii auzea pe toti, intr-un glas, rostind rugaciuni in templu, pentru sufletele parintilor lui si a sotiei sale defuncte, Fanny Neuschotz.
In 1866, cind holera bintuia Moldova, Neuschotz intretinu, pe propria sa cheltuiala, un asezamint de ingrijire pentru cinci mii de oameni, salvind viata multora dintre ei.
La marea foamete din anul 1867, Neuschotz era proprietarul mosiei Serbesti, din judetul Tecuci. A cheltuit peste 1000 de galbeni cu care a cumparat porumb si pe care l-a impartit taranilor amenintati de foamete.
S-a ingrijit ca coreligionarii sai evrei sa se emancipeze cultural si moral. A trimis la studii in strainatate, la Berlin, Viena sau Paris tineri inzestrati intelectual iudei dar si crestini sa studieze comertul, dreptul sau medicina.
A cumparat mosia Boian, din Bucovina locuita majoritar de romani. Aici, a ajutat, fara deosebire de confesiune religioasa, a refacut spitalul din sat, a facut donatii atit scoalei israelite dar si bisericii ortodoxe, in sume egale. In vizitele sale impartea sume importante saracilor de pe mosie. A fondat, impreuna cu prima sotie Fanny Neuschotz, Scoala israelito-romana de fete din str. Banu, din Iasi. A sprijinit, ani indelungati, vaduve, familii sarace israelite sau crestine. A subscris sume importante celor napastuiti de incendii, inundatii sau loviti de secete. A ajutat cu lemne de foc iarna, a sprijinit familiile care si-au pierdut barbatii in razboiul din 1877. A luat sub patronajul sau petreceri publice in scop de binefacere. Datorita caracterului sau binevoitor era rugat, adesea, sa onoreze cu numele sau diverse societati de binefacere. Cunoscut pentru faptele sale de omenie si dragoste dezinteresata fata de cei napastuiti, Neuschotz a primit multe semne de apreciere.
Imparatul Wilhelm al Germaniei ii acorda titlul de “von”, Imparatul Franz Iosef al Austro-Ungariei ii conferi titlul de cavaler al ordinului “Franz-Iosef”, Regele Carol I al Romaniei, l-a onorat cu ordinul “Coroana Romaniei” si il numi cavaler al Ordinului “Steaua Romaniei”. Regele Milan al Serbiei ii conferi ordinul “Takova”.
Jacob Neuschotz isi formase astfel o reputatie atit de frumoasa, se facuse cunoscut si iubit prin diverse actiuni de binefacere, prin acte de adevarat patriotism. Era cunoscut tarii ca un evreu ce nu facea diferentiere intre religii. Iubitor de tara si simtind alaturi de cetatenii sai, Neuschotz se hotari a cere Parlamentului Romaniei sa-l recunoasca drept cetatean roman, deoarece era nascut in tara romaneasca, din parinti nascuti si ei in aceiasi tara si pentru care a dovedit devotement si slujire.
Spre mihnirea lui Neuschotz dar si spre dezamagirea multora care-l cunosteau pe el si faptele sale, cererea sa i-a fost respinsa de camera inferioara a Parlamentului Romaniei, in sedinta din 4 dec. 1882.
Neuschotz, cu toate ca primi aceasta lovitura nedreapta, nu se descuraja deloc. Pina in cele din urma momente ale vietii sale, a dat dovada de un adevarat patriotism. Chiar prin testament el isi exprima aceasta credinta, pe care o redam textual:
Nascut in aceasta tara, pe care am iubit-o si careia i-am fost devotat, sunt un supus roman si prin urmare voi formula dispozitiunile mele conform legilor romane”.
A murit la 25 august 1888 in varsta de 71 de ani, in vila sa “Mon repos” din dealul Copoului, cu sufletul linistit, cu deplina satisfactie ca in viata a putut aduce mingaiere suferintelor, ca a indulcit viata grea a atitor compatrioti, coreligionari evrei sau crestini romani. A lasat, prin testament, o importanta suma de bani, in titluri de valoare, Academiei Romane pentru instituirea unui premiu ce avea sa-i poarte numele, premiu acordat celor mai valoroase creatii literare. Un beneficiar al acestui premiu a fost si Elena Farago, poeta copiilor, pentru volumul “Ziarul unui motan”(1927). De asemenea, tot prin vointa testamentara, si-a lasat parte din avere institutelor de caritate din Iasi in folosul celor mai nevoiasi cetateni ai urbei, indiferent de originea religioasa sau etnica.
Mormantul lui Neuschotz este adinc sapat in sufletul acelora care-i doresc vesnica recunostinta si pomenire si va fi etern in memoria celor care l-au cunoscut!
Astfel se incheie “Viata lui Jacob de Neuschotz” editata de prof. V. Negruti , la 1888-1889, in Iassy.

In cartea sa „Iasii de odinioara” scriitorul si publicistul inceputului de veac XX, Rudolf Sutu face un portret baronului Iacob de Neuschotz alaturi de sotia acestuia, baroneasa Adelaide de Neuschotz. „“Casa de banca Neuschotz, a fost unde astazi e Administratia Financiara. Birourile se aflau la etajul de jos, iar sus sedea baronul de Neuschotz. In fiecare Sambata, baronul impartea la saraci, paine si bani. Se aseza in balconul caselor sale, care era pe atunci deasupra unei bolte, sub care treceau trasurile si de aici el singur facea pomana la saraci.
Sotia baronului, d-na Neuschotz, era o distinsa femeie, in relatii cu lumea buna din Iasi, din acele vremuri. Era foarte culta. Amandoi sotii, au creiat orfelinatul si templul care le poarta numele. In timpul verii, ei isi petreceau timpul la vila lor din dealul Copoului, fosta Cogalniceanu, actuala proprietate a dlui. Mihai Sadoveanu.
In etajul de jos al caselor Neuschotz se afla si vechea antiquarie Kuperman. “ [Rudolf Sutu, Iasii de odinioara, Iasi, Tip. Lumina Moldovei, vol.1-2, 1923-1928]
Tot in aceasta carte am avut placuta surpriza sa gasesc reproduse doua fotografii ale sotilor Neuschotz, fotografii executate de renumitul fotograf al vremii, din Bucuresti, Eduard Marvan si care arata chipul celor doi mari filantropi, spre apusul vietii.
Neuschotz Iacob modificatNeuschotz Adelaide modificat

Baronul Jacob de Neuschotz si Baroneasa Adelaide de Neuschotz

Fotografii de E. Marvan

NEUSCHOTZ, JACOB DE, communal worker and philanthropist, b. Hertza, Moldavia, Roumania 1819; d. Jassy, Roumania 1888. He was born of very poor parents in the predominantly Jewish town of Hertza as started as an apprentice in a grocery store of Jassy, working sedulousely, so that in a few years he became owner of the store. In 1849 he founded, at Jassy, an exchange and broker`s office, which later will turned into a bank, becoming one of the great Jewish bankers of Jassy.
Neuschotz diverted much of his wealth to communal and charitables purposes. With the approval of the reigning Prince, Alexander Cuza, he erected, in 1865, a Reform temple, and, in 1868 the Fany and Jacob Neuschotz Orphan Asylum, both at Jassy. Many children reared at the orphanage, wich was still in existence in 1942, attained important positions in Roumanian life. Neuschotz also aided Jewish youths studying at the universities outside of Roumania. In an endeavor to obtain emancipation of the Jews of Roumania, he founded (1868) the Israelite Association, wich was of only short duration.
In 1882 Neuschotz applied to the Roumanian Parliament for citizenship. When his petition was refused, he left Roumania and established himself at Bojan in neighboring Bucovina, then a province of Austria. There he continued to contribute lavishly to charitable causes, and received Austrian nobility from Francis Joseph I. He died on a journay to Jassy.
(Landman, Isaac, Universal Jewish Encyclopedia, N.Y., Varda Books, vol. 8, 2009. p.162)
*

După aproape un an de zile de căutări prin biblioteci şi arhive am pus, cap la cap informaţiile găsite şi le-am publicat în cartea „Iacob de Neuschotz – viaţa şi faptele în texte şi documente”. Deoarece vor fi tipărite foarte puţine exemplare, din motive financiare, cei interesaţi pot comanda această carte, direct prin formularul de comentarii, de mai jos. De asemenea, cartea poate fi citită şi în format electronic, care va fi curând îmbunătăţit, cu un click, AICI.

Iacob de Neuschotz

3 Răspunsuri to “Jacob de Neuschotz – un OM fericit.”

  1. DanutM Says:

    Excelent, George. Felicitari pentru acest profil.

  2. frgheorghe Says:

    Sper, cu ajutorul lui Dumnezeu sa termin compilatia de texte biografice si bibliografia reunite intr-un volum intitulat, simplu: Iacob de Neuschotz.
    Vor fi infatisate cititorilor texte din carti gasite in biblioteci din tara si strainatate dar si date biografice din documente aflate in Arhivele Statului din Iasi, Munchen, Roma, Viena. De asemenea vor fi publicate fotografii de epoca si o addenda ce va cuprinde alte texte in legatura cu familia Neuschotz. Vor fi date in carte amanunte si despre viata si activitatea celor doua sotii ale lui Neuschotz, a fiicelor din a doua casatorie, inclusiv o latura mai putin cunoscuta, de traducatoare in limba italiana a operei Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) a fiicei celei mai mici a ilustrului bancher: Violetta Neuschotz baroneasa di Montel.

  3. Nicoleta Andriescu Says:

    Felicitari sincere pentru acest profil complet.
    De cate ori trec prin fata Hotelului Select din Iasi, de cate ori sunt cu careva, nu uit sa le amintesc ca acest Hotel este Templul, Palatul lui Jacob de Neuschotz. Completam cu ce stiam eu pana acum, destul de putin, dar ce ati scris D-vs., mi-ai umplut sufletul de cunoastere, fericire, implinire si bunatate. Ne-ati trezit la realitate… Recunosc ca as fi dorit sa salvez aceasta carte electronica in PDF, dar nu am stiut cum. Voiam sa o trimit si prietenilor mei din toata lumea. Voi trimite pagina web. Cu toata consideratia,Nicoleta Andriescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: