Lumânărică – comentariu de V. Ghiacioiu


În Arhiva de la Iaşi (Vol. VII (1896), nr 1-2, ian-febr., p.55) Alexandru Papadopol-Calimah a publicat un articol despre Lumânărică şi Titinaş, “două nume legendare din Moldova…..Viaţa fiecăruia dintre ei se cuprinde în cuvintele Scripturii: „a umblat bine făcând”.
În afară de amănuntele pe care le dă şi Negruzzi, adaugă urmatoarele: “La moartea lui Lumânărică, Vladica Filaret Beldiman, locţiitor de mitropolit după retragerea lui Veniamin Costache, pune să se tragă clopotele de la Mitropolie, “căci un om sfânt a părăsit această lume”, aşa încât, după obicei, se trag clopotele tuturor bisericilor din oraş.” Ne spune despre Lumânărică: “Era un ţăran din ţinutul Tutovei….atât se ştie. Numele lui era Niţă, adica Ioan, Ioniţă. El n-a cunoscut pe părinţii sei, nime nu-i vorbise despre ei. O ţărancă fără copii, îl strânsese, îl crescu”. La 20 de ani a început a colinda prin lume pentru a face bine şi viaţa aceasta de jertifire a ţinut 40 de ani”.”Lumânărică era mic de stat, oacheş, blând la faţă, cu barba mică, cu părul des. Trecând pe uliţe şi pe drumuri, el cânta cu duioşie”… Ne vorbeşte de mâinile sale, “mâini albe şi frumoase”…”N-a fost om în Moldova care sa nu-i fi dat obolul [a contribui cu un mic ajutor în scop de binefacere n.n] său lui Lumânărică”. Un amănunt care ar fi foarte interesant dacă am ştii pe ce se întemeiază afirmaţia autorului: “Costache Negruţi, faţă şi el la înmormântarea lui Lumânărică, i-a păstrat şi el amintirea într-o scrisoare scrisă unui prieten fictiv, chiar atunci, în luna lui martie 1843”. Trebuie să observăm însă că, pe când Papadopol-Calimah — poate luându-se după scrisoarea lui Negruzzi — zice ca Lumanarica a murit în 1843, autorul nostru scrie într-o notă (Calendarul editat de “Cantora Foaiei săteşti” pe anul 1844.): “Lumanarica a murit în 1842 şi este îngropat în biserica Tălpălari”.
“Lumânărică” a apărut în Calendarul pentru poporul român –Almanah de învăţătură şi petrecere, pe anul 1844.
În “Albina românească” din 1844, p.22, se găsesc câteva rânduri iscâlite C.Negruzzi cu titlul: “Cine a înmormântat pe Lumânărică”:
“În calendarul eşit la Cantora Foaiei săteşti cu începutul anului 1844, noi am fost scris ceva despre un sărac numit Lumânărică. Am zis că el a fost înmormântat de o damă văduvă. Ne-am încredinţat îinsă în urma că pentru îngroparea acestui cerşetor a cheltuit dumneaiei Cocoana Marghioala, soţia d. Vornicului Scarlat Miclescu. Aşa dar ne îndreptăm greşeala, publicând generoasa d-sale faptă”.
Papadopol-Calimah ne spune că “Vorniceasa Scarlat Miclescu era “mama răposatului Mitropolit Primat al României, Calinic Miclescu”.
În monografia sa asupra oraşului Iaşi (p.492-495) N.A. Bogdan vorbeşte de Lumânărică, reproducând pasagii din scrisoarea lui Negruzzi şi din articolul lui Papadopol-Calimah. Dar nu ne putem împiedica de a ne arata regretul că duioasa figură imortalizată de Negruzzi a fost trecută în capitolul intitulat “Câteva tipuri anormale”, alături de călăul Gavril Buzatu şi de fraţii Cuciuc, executaţi în 1847 fiindcă şi-au ucis părintele….

*

Comentariu reprodus din “Costache Negruzzi, Păcatele tinereţelor, Ediţia a II-a comentata de dra V. Ghiacioiu – profesoară, 1942, Ed. Scrisul Românesc”. Lucrare premiată de Academia Română, în 1939.

*

N.B. dra Victoria Ghiacioiu a fost profesoară de limba franceză la Şcoala Centrală de fete din Bucureşti şi asistenta prof. Charles Drouhet de la Universitatea din Bucureşti. Aperciată de G. Călinescu, V.Ghiacioiu a fost şi un pasionat cercetător al istoriografiei literaturii române.


N.B. Nota de subsol cel mai probabil aparţine editorului şi nu autorului. În notă se face corecţia asupra datei decesului si anume că Lumânărică a murit în anul 1842 şi se mai precizează locul înmormântării acestuia: Biserica Tălpălarilor. Această notă era absolut necesară pentru credibilitatea publicaţiei, la doi ani de la tristul eveniment când amintirea cititorilor despre insolitul cerşetor era vie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: